Ce este pericoronarita?
Pericoronarita este o afectiune stomatologica intalnita frecvent la adultii tineri ai caror molari „de minte” nu au reusit sa erupa complet in cavitatea bucala sau au avut o eruptie anormala. Din acest motiv gingia care inconjoara coroana acestor molari (masele) se va infecta des datorita bacteriilor situate la acest nivel, bacterii ce se gasesc in mod normal in cavitatea bucala (saprofite) gingia fiind astfel supusa unui traumatism aproape constant.
Aceasta afectiune este specifica adolescentilor datorita aparitiei molarului trei (de minte) in cavitatea orala manifestandu-se in intervalul de varsta 17-24 de ani depinzand mult de momentul eruptiei dentare. Cauzele cele mai des intalnite in aparitia pericoronaritei (infectiei) sunt traumatismele de la acest nivel si igiena orala deficitara.
Aceasta zona a eruptiei poate fi uneori greu de igienizat datorita eruptiei anormale si pozitiei anormale a molarului trei, sau poate fi acoperita partial de gingie aici retentionand resturi alimentare zona devenind tumefiata(umflata) si dureroasa.
Cum evolueaza pericoronarita?
Pericoronarita in lipsa unui tratament poate provoca complicatii pacientului prin imposibilitatea acestuia de a se hrani corespunzator, incapacitatea de a deschide gura (trismus) sau chiar de a vorbi. Evolutia poate fi spre celulita (inflamatia tesuturilor din jur).
Etiologia pericoronaritei
Bacteriile raspunzatoare pentru aceasta sunt stafilococii si streptococii, iar factorii favorizanti sunt resturile alimentare, tartrul care se depun in jurul dintelui incomplet erupt sau sub gingia de deasupra molarului respectiv; o alta cauza favorizanta este traumatismul aproape constant realizat asupra gingiei de catre molarul antagonist (superior sau inferior) cu care intra in contact.
Astfel zona se impregneaza cu bacterii, tumefiindu-se, inrosindu-se si apare durerea. Infectia se poate extinde la tesuturile din jur.
Cum se manifesta pericoronarita?
Pericoronarita Clinic
- Durerea se poate extinde pe toata arcada dentara (inferioara sau superioara) sau la intreaga regiune cervicala (cap si gat);
- Durerea poate fi localizata doar la nivelul molarului respectiv;
- Tumefierea si inrosirea gingiei;
- Prezenta colectiei purulente si gust metalic, neplacut datorita acestuia (puroiului);
- Halena fetida (respiratie urat mirositoare);
- Adenopatie cervicala (ganglioni mariti si durerosi in regiunea gatului);
- Incapacitatea de a deschide larg gura;
- Imposibilitatea masticatiei complete a alimentelor.
Diagnosticul pericoronaritei
Diagnosticul pentru pericoronarita se realizeaza in doua etape:
- Examenul clinic realizat de medicul dentist;
- Examinarea radiologica prin radiografie dentara care relateaza pozitia molarului in interiorul maxilarului;
Examenul fizic este o etapa obligatorie iar in functie de experienta medicului dentist se poate pune imediat si diagnosticul; aici se pot observa gingiile si pozitia de eruptie a molarului daca e complet sau incomplet. Un alt aspect este prezenta colectiei purulente, adenopatia cervicala, tumefierea zonei, prezenta trismusului);
Investigatiile radiologice prin radiografie retroalveolara ajuta la localizarea exacta a molarului, radacinile acestuia si tipul de eruptie.
Tipuri de eruptie in pericoronarita
- Mezoangulara: coroana dintelui este orientata spre anterior (in fata);
- Distoangulara: coroana dintelui orientata spre posterior (in spate);
- Verticala: erupe in mod normal insa nu erupe in totalitate;
- Orizontala: molarul ajunge sa impinga in radacinile molarului vecin;
Tratamentul pericoronaritei
In cazul in care infectia si simptomele sunt minore atunci se recomanda ca pacientul sa se clateasca cu apa calduta in care s-a dizolvat o jumatate de lingura de sare pusa intr-un pahar; clatirile se vor realiza de mai multe ori pe zi dupa ce pacientul s-a spalat pe dinti.
In cazul in care infectia este majora cu simptomatologie grava, cu adenopatie cervicala, prezenta colectiei purulente se recomanda ca pacientul sa se prezinte la medic pentru a incepe imediat tratamentul de specialitate.
Se poate administra un antibiotic orientat spre germenii care au produs infectia pentru a o inlatura, de cele mai multe ori se recomanda augmentin, metronidazol sau cefalosporine, alte antibiotice care au spectru larg de actiune. Pentru inlaturarea inflamatiei si a durerilor se recomanda antiinflamatoare nesteroidiene ca ibuprofen, paracetamol si alte antialgice.
Tratamentul stomatologic consta in indepartarea tartrului prin detartraj, a altor substante iritante de la nivelul zonei respective si chiuretajul acestei zone dupa care se va initia tratamentul medicamentos. Daca acest tratament medicamentos nu a fost precedat de o curatare mecanica a zonei atunci vindecarea se va face mai tardiv.
Daca insa nici dupa tratamentul medicamentos infectia nu este eliminata si apar episoade recurente atunci impreuna cu examenul radiologic se va recurge la extractia molarului respectiv. Aceasta interventie se va realiza insa in momentul in care inflamatia si infectia se retrag si nu sunt prezente. Daca se intervine pe infectie atunci exista riscul de a extinde infectia la tesuturile din jur. Nu este recomandata extractia molarului de minte in puseu de inflamatie acuta.
In cazul in care aveti simptome de pericoronarita, recomandam un consult stomatologic de urgenta pentru a preveni extinderea infectiei si a trata cauzele in timp util. La Dental Clinica beneficiati de o prima consultatie gratuita!
