Din ce în ce mai multe studii relevă legătura dintre diverse afecțiuni ale cavității bucale și fumat, numindu-l un important factor de risc, nefiind încă dovedit științific că reprezintă un factor cauzator.

Efectele fumatului

Fumatul este un factor major de risc pentru parodontopatii (afecțiuni ale țesuturilor de susținere ale dinților), afectând prevalența, extinderea și severitatea acestor afecțiuni. Cercetători din America și Europa au concluzionat, în urma unor studii efectuate, că există o prevalență de 1,5 până la 7,3 ori mai mare a parodontopatiilor la fumători față de nefumători, acestea fiind principala cauză a pierderii dinților. De asemenea, și numărul de ani în care persoana a fumat este un factor important ce determină pierderea dinților, gravitatea cariilor coronare și de colet. Pierderea dinților, având o frecvență de 3 ori mai mare la fumători decât la nefumători, este asociată și cu inflamația gingiilor (gingivita) din cauza unei igiene orale precare asociată fumatului.

Implantul dentar

Implantul dentar este o piesă de metal, cel mai adesea un șurub, care este plasat în osul maxilarului sau al mandibulei (în locul unei foste rădăcini dentare), pentru a ajuta la înlocuirea unuia sau mai multor dinți lipsă. Implantul dentar este de fapt o rădăcină artificială (titan) a unui dinte, ce prezintă un filet în interiorul căruia se va înșuruba viitoarea construcție dentară (dintele propriu-zis). Acest este tratamentul preferat pentru dinții lipsă și asigură suport total sau parțial pentru întreaga dantură. Plasarea se face după ce locul extracției s-a vindecat sau, câteodată, imediat după extracție și constă într-o mică intervenție chirurgicală, nu foarte complicată (ca agresivitate, poate fi comparată cu o extracție).

Implanturile dentare necesită aceeași atenție și igienă orală precum dinții naturali, incluzând atât periajul (corect), utilizarea aței dentare, cât și controale medicale regulate. La o lună de la inserția lucrării protetice, se realizează un control pentru a evalua starea țesuturilor și a implantului, apoi controalele periodice se vor efectua din 3 în 3 luni. Dacă îngrijirile la domiciliul pacientului sunt adecvate și nu se remarcă semne de boală periimplantară, după un an, controalele pot fi efectuate o dată la 4–6 luni. În principiu, controalele periodice se stabilesc în funcție de necesitățile pacientului, urmărindu-se cantitatea de depozite moi și dure depuse, aspectul țesuturilor periimplantare, starea de sănătate a pacientului și aspectul lucrării protetice pe implanturi. Se vor testa ocluzia dentară, stabilitatea protezei dentare, stabilitatea bonturilor și a implantelor dentare.

Efectele fumatului asupra implantului dentar

Dintre efectele nocive ale fumatului asupra implanturilor dentare, putem menționa:

• afectează în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase și țesuturile ce înconjoară dinții și gingiile.
• perturbă buna funcționare a circuitului sangvin.
• reducerea substanțelor nutritive și minerale din țesuturi.
• încetinește vindecarea osoasă și a țesuturilor.
• reducerea densității oaselor și a calității structurale ale acestora.
• poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului.
• crește incidența inflamațiilor în zona implantului.
• afectează rata de succes a grefelor de os.

Se consideră că pentru fumători, riscul de infecție în urma efectuării intervenției chirurgicale este mai mare decât la nefumători, iar vindecarea este mai lentă. Riscul ca acest implant să nu își dovedească durabilitatea și eficiența este mai mare, implantul fiind respins de organism. Astfel, zâmbetul persoanei în cauză va fi evident afectat (inestetic) și poate exista o potențială pierdere de os din structura de susținere a dinților.

Alte consecințe ale fumatului

Fumatul afectează în mod negativ fluxul sangvin către structurile osoase și țesuturile ce înconjoară dinții și gingiile, ceea ce încetinește vindecarea osoasă. Deteriorarea sau eventuala cădere a implanturilor dentare se datorează incapacității acestora de a se integra printre țesuturile osoase înconjurătoare. Printre alte efecte ale fumatului sunt și reducerea densității oaselor și a calității structurale ale acestora.

Fumatul este nociv în toate etapele de montare a implanturilor dentare: extracția dintelui sau pregătirea zonei pentru implant, realizarea intervenției chirurgicale și vindecarea țesuturilor. Pentru o eficiență și durabilitate maximă a implanturilor dentare, trebuie înlăturat fumatul din obiceiurile de consum ale pacientului. În cazul în care pacientul nu se lasă de fumat (motive personale), se recomandă alte opțiuni de tratament odontologic (restaurare protetică fixă, punte – care prezintă și acestea un risc mare de reușită la fumători).

Riscul fumatului pentru implantul dentar

De asemenea, medicii stomatologi trebuie să prezinte riscurile existente pacientului fumător înainte de efectuarea procedurii, subliniind importanța și necesitatea de a renunța la fumat pentru garanția implantului și a igienei sale dentare. Fumatul are o contribuție îngrijorătoare și la nivelul complicațiilor ce pot apărea în cazul implanturilor dentare: poate cauza pierderi de structuri osoase marginale în urma efectuării implantului, crește incidența inflamațiilor în zona acestuia și afectează chiar și rata de succes a grefelor de os. Reușita implantului plasat în fistula odontală a unui fumător este de aproape 3 ori mai mică decât în cazul unui nefumator. Vestea îmbucurătoare însă este faptul că renunțând la acest viciu se pot reduce aceste efecte dezastruoase. Capacitatea de vindecare și fluxul sangvin revin ușor la nivelul normal, iar câteva studii apreciază că aceste capacități pot fi chiar recâștigate integral după câțiva ani de renunțare (cel puțin 10 ani).