Boala parodontala este una din cele mai frecvente cauze ale pierderii dintilor. Din pacate nu toti pacientii consulta un medic stomatolog de la primele simptome ale acestei afectiuni. In timp, asa cum stim cu totii, pot aparea repercursiuni grave cum ar fi mobilitatea dentara.

Odata instalata, este greu de restabilit imobilizarea doar prin tratamente locale si este nevoie de mijloace ajutatoare pentru ca fortele de masticatie sa nu destabilizeze si mai mult implantarea (si asa slaba) a dintilor parodontali.

Imobilizarea dintilor cu afectiuni parodontale

Una dintre cele mai indicate metode de a imobiliza dintii cu diferite grade de afectiune parodontala este “inglobarea” lor intr-o lucrare protetica.

Numai ca, ce facem atunci cand pacientii nu doresc sub nici un chip realizarea unei lucrari protetice?

Avand in vedere ca realizarea unei lucrari protetice implica intr-adevar un efort finaciar considerabil, plus ca implica un mare sacrificiu de substanta dentara (prin slefuire) nu este intotdeauna o decizie care se ia usor.

Banda de compozit

Atunci cand mobilitatea dentara nu este foarte ridicata (de obicei mobilitate de gradul I), imobilizarea se poate face doar printr-o banda de compozit, care se pozitioneaza pe fata linguala a dintilor, deasupra sau sub zona de contact cu dintii antagonisti pentru a nu interfera cu ocluzia.

Aspectul estetic este destul de ridicat avand in vedere ca barile de compozit sunt de obicei de culoarea dintilor, iar faptul ca se pozitioneaza “in spatele” dintilor, o face aproape invizibila.  O problema in estetica o pun dintii cu spatieri, intrucat banda devine vizibila in zonele interdentare, iar autoigienizarea acestor zone devine mai greu de realizat.

Un dezavantaj al acestei benzi este ca pacientul nu mai poate folosi ata dentara pentru curatarea zonelor interdentare, iar tartrul se depune intr-un ritm mai alert intrucat se creeaza anumite zone retentive.

Aplicare banda de compozit

Astfel, pentru aplicare este nevoie de crearea unui sant pe fata linguala a dintilor ce urmeaza a fi imobilizati, apoi aplicare de acid si bonding etape asemanatoare cu etapele realizarii unei obturatii coronare (plombe), avand in vedere ca banda este imbibata in compozit, materialul cel mai utilizat in realizarea plombelor.

Ca dimensiuni, banda are 4 mm grosime, 2-3 mm latime si lungime de cel putin 10 cm ce poate fi ajustata pentru fiecare caz in parte datorita flexibilitatii sale dar si faptului ca lungimea poate fi ajustata prin simpla taiere cu o forfecuta sterila. Dupa ce este aplicata in lacasurile formate, se fotopolimerizeaza cu lumina UV  circa 30 secunde pentru a se intari. La final pot fi realizate anumite finisari cu freza pentru a nu ramane margini ascutite sau care ar putea deranja la limba pacientul.

Importanta imobilizarii dintilor fara proteze

Rolul cel mai important al ei este ca prin faptul ca mentine dintii “legati unul de altul”, nu sunt permise ca fortele de masticatie sa se distribuie doar unui singur dinte, ci sunt distribuite tuturor dintilor, iar ligamentele parodontale nu mai sunt afectate sau rupte.

Aceasta metoda este de multe ori o metoda temporara de imobilizare a dintilor datorita rezistentei mai scazute a benzii vis-a-vis de lucrarile protetice, de aceea pacientul trebuie sa se prezinte obligatoriu la controale la cel putin 2-3 luni.

Specialistii Dental Clinica va stau la dispozitie cu sfaturi si recomandari pentru imobilizarea dintior fara proteze. Va asteptam in clinica!